Recenzie: Cartea secretă a Fridei Kahlo de F.G. Haghenbeck

Descriere: 

971971Cartea Plantei de Menta, un carnetel negru, s-a descoperit candva printre obiectele personale ale Fridei Kahlo. Era o colectie de retete culinare dupa care se pregateau ofrandele cu ocazia Zilei Mortilor. Inspirat de aceasta marturie emotionanta, F.G. Haghenbeck a inceput sa reconstituie viata celebrei pictorite. Biografie si fictiune, poveste si istorie, Cartea secreta a Fridei Kahlo deseneaza destinul implacabil al unei artiste, al unei femei, al unui spirit tulburat.

„Dintre toate locurile casei, bucataria era inima ce o facea sa palpite, transformand o cladire inerta intr-o fiinta vie. Mai mult decat o simpla locuinta, Casa Albastra era sanctuarul, refugiul si altarul stapanei sale. Casa Albastra era Frida. In ea strangea amintiri ale trecerii sale prin viata. Era un loc unde convietuiau fara probleme portretele lui Lenin, Stalin, Mao Zedong cu catapetesme rustice ale Fecioarei de Guadalupe.“

Recenzie: 

Cartea secretă a Fridei Kahloprezintă biografia romanțată a celebrei pictorițe 14194388_1042137312549689_2052734754_nmexicane, un omagiu adus vieții și operei artistei. Înainte de a o citi, nu aveam o opinie bine conturată în privința pictoriței; cunoștințele mele se limitau la câteva autoportrete și citate culese de pe rețelele de socializare. Atunci nici nu mi-aș fi putut imagina cât de profund a influențat ea societatea artistică a timpurilor în țara de origine. Dacă aveți curiozitatea să căutați „artiști mexicani” pe Internet, o să observați că numele Fridei va fi primul rezultat, urmat de cel al soțului ei, un pictor la fel de cunoscut.Totodată m-a întristat profund destinul artistei, faptul că nu a avut parte de viața pe care o merita. Deși a cunoscut faima și dragostea adevărată, deși a călătorit mult și talentul i-a fost răsplătit, fericirea a ocolit-o.Frida a fost o fire puternică pe care boala a făcut-o vulnerabilă, un spirit liber care atunci când poliomielita i-a paralizat picioarele a spus: „La ce-mi trebuie mie picioare când eu am aripi să zbor?” Personalități ale epocii precum Picasso,Salvador Dali, Ernest Hemingway,Henry Miller,Troțki și Georgia O’Keeffe au fost inspirați de farmecul, talentul și mâncărurile delicioase ale Fridei.

Fiecare episod din viața artistei este pus în relație cu tabloul inspirat de această experiență, autorul oferindu-ne o perspectiva unică asupra artei prin ochii artistului. Construcția romanului urmează un tipar bine definit: la începutul fiecărui capitol regăsim o mică ilustrație a tabloului a cărui poveste urmează să o aflăm și la final una sau mai multe rețete culinare, însoțite de anecdote și cugetări ale Fridei. Rețetele de mâncăruri tradiționale redau șarmul vieții mexicane prin explozia de culoare și arome, preparate picante și aromate cu diverse condimente exotice. Am întâmpinat dificultăți cu aceste rețete pentru că deși ele au inspirat romanul, îngreunează puțin cursul lecturii – la fiecare două-trei capitole trebuia să mă opresc din citit să îmi iau o gustare.

14169510_1042137302549690_311232061_nCartea are într-adevăr note biografice fiind vorba de o personalitate reală, dar ficțiunea umple golurile lăsate de istorie. La astfel de cărți apreciez mai ales voința scriitorului de a rămâne obiectiv, fără a pune intenționat personalitatea descrisă într-o lumină favorabilă sau nefavorabilă. Cu toate atributele Fridei este și greu să rămânem obiectivi. Pe parcursul vieții Frida a fost soție, amantă,atee, bisexuală, comunistă, bolnavă,muză, bucătăreasă, nepoată a morții și mai târziu a devenit un simbol al Mexicului. Înțeleg că sunt (mari) diferențe culturale între latino-americani și europeni și unii încă o condamnă pentru felul cum și-a trăit viața,dar până la urmă ceea ce contează cu adevărat este opera ei și nimeni nu îi poate contesta talentul. Un alt subiect discutat în carte este relația controversată cu celebrul pictor Diego Rivera. Cuplul Rivera-Kahlo este fără îndoială unul dintre cele mai bizare pe care le-am întâlnit. Frida l-a cunoscut pe Diego pe când acesta îi picta școala. I-a devenit ucenică pentru o perioadă și mai târziu în viață au decis să își unească destinele prin căsătorie. De aici povestea se complică: Diego o înșeală pe Frida cu mai multe femei și Frida la rândul ei îl înșeală pe Diego cu mai mulți bărbați și femei deopotrivă. În perioada în care a fost imobilizată la pat, Diego a înșelat-o chiar și cu sora ei, dar Frida a decis să îl ierte. Asta în condițiile în care cea de-a doua soție a lui Diego, părăsită în favoarea Fridei, s-a ocupat personal de preparatele pentru nunta celor doi și a învățat-o pe pictoriță să gătească pentru a nu fi și ea părăsită.

 ” Nu cred că malurile râurilor suferă pentru că lasă apa să curgă, nici că pământul suferă pentru că plouă, nici că atomul se întristează pentru că descarcă energie. Pentru mine, totul își are compoziția firească.”

tumblr_o6t9dzo2Cj1rtjm0mo1_400

Stilul narativ este deosebit, la fel de creativ și plin de culoare ca picturile artistei. Romanul are și un ușor accent supranatural. Din cauza bolii care o măcina, spre finalul vieții, Frida a devenit dependentă de morfină. Drogurile, tradiția mexicană și viziunea lor asupra morții, combinate cu faptul că Frida a supraviețuit în mod miraculos unui accident mortal, toate acestea au contribuit la convingerea pictoriței că moartea i se adresează prin intermediul viselor. Deși pur ficționale, conversațiile dintre Frida și „Nașa” ei pot fi considerate învățături de viață; ele surprind declinul emoțional al artistei, femeia pierzându-și voința de a trăi puțin câte puțin. În continuare am selectat câteva citate despre moarte, pentru a vă forma o părere despre stilul narativ și cum a fost integrată ultima experiență a vieții în roman:

” – Fiindcă pentru unii este doar o suflare, iar pentru alții sunt multe file de romane. Fiecare își spune povestea, oricât de lungă sau scurtă ar fi ea. Pentru el a fost de-ajuns. A avut parte de cât i-a fost necesar. Niciun minut în plus, niciun minut în minus. Așa merge treaba, i-a explicat Nașa ei.”

                                                                                                         „Noi, mexicanii, luăm moartea în râs. Orice pretext este bun pentru a petrece. Nașterea și moartea sunt momentele cele mai importante din viața noastră. Moartea înseamnă doliu și bucurie. Tragedie și distracție. Pentru a conviețui cu ceasul cel din urmă pregătim pâinea noastră cu oscioare dulci, rotundă, precum ciclul vieții; și în centru craniul. Dulce, dar mortuar. Aceea sunt eu. „

„Când i-a primit, Frida a încercat să-i explice că moartea îi dă târcoale și că de mult timp trăia zile împrumutate, dar, fără să acorde importanță poveștii ei, Picasso i-a spus doar atât: ‘ Nu uita: tot ce-ți poți imagina este real.’ „

Recomand cartea pentru că m-a făcut să respect mai mult artistul și efortul deosebit pe care îl depune pentru lucrarea sa. Felul în care Frida transpunea suferința în artă mi-a dat de gândit că în orice întâmplare nefericită poate exista și un strop de speranță. Până acum, am fost plăcut impresionat de autorii mexicani și sper să îmi găsesc timp în curând și de Gabriel García Márquez. Alături de Remedios Varo, Frida rămâne una dintre cele mai apreciate pictorițe americo-latine. Casa în care a locuit, situată în Coyoacán,Mexico City, a devenit un loc de pelerinaj pentru iubitorii de artă de pretutindeni, fiind transformată în muzeu și găzduind lunar 25.000 de turiști. Fosta locuință a Fridei adăpostește nu mai puțin de 2.000 de obiecte de artă și eu am inclus-o deja pe lista mea de locuri pe care vreau să le văd cândva. Cartea poate fi comandată cu un simplu click pe copertă.

frida-kahlo-house-mexico-city-rod-waddington

„Orice expresie în artă, dincolo de libertate și dragoste este falsă.”

Scor: 5/5

cinci stele

 

 

Recomand:

In My Mailbox #18

IMG_21251s

Salut! Am decis să scriu un articol despre ce mai am prin bibliotecă înainte să mă întorc la citit. În ultima zi de școală am primit bursa de merit și tot în aceeași zi am cheltuit până la ultimul bănuț pe cărți ( am intrat puțin și în economiile personale). Am făcut trei comenzi de pe Libris și Okian, în funcție de oferte. Cărțile de pe Okian au sosit abia peste o lună pentru că mi-am comandat un titlu din Marea Britanie. De atunci am încercat să profit cât mai mult de vacanță, pentru că nu știu cât timp liber voi avea odată ce va începe școala. Luna trecută am reușit să citesc șapte cărți și în continuare puteți afla ce am citit și ce urmează să citesc, care sunt recomandările mele pentru ultima lună de vară:

Am primit pentru recenzie romanul Amalia de Liza Karan (Editura Virtuală,2016) și ,dacă sunteți interesați, mi-am descris experiența cu această carte aici .

IMG_2163

Am fost extrem de încântat să descopăr ediția ilustrată a bestseller-ului Codul lui Da Vinci de Dan Brown (RAO,2007) la jumătate de preț pe Libris. Povestea în sine este interesantă și autorul știe cum să mențină atenția cititorilor, nici nu se pune problema că v-ați putea plictisi. Am cumpărat-o pentru că profesoara de română ne-a spus odată enervată că ea nu va citi niciodată romanul lui Dan Brown, că nu merită toată atenția de care are parte sau ceva de genul. Apoi mi-am amintit ce ne-a recomandat ea să citim și… aceasta a fost prima carte pe care am citit-o imediat ce am intrat în vacanță.

IMG_2132

Cartea secreta a Fridei Kahlo de F.G. Haghenbeck (Nemira,2016) este biografia romanțată a celebrei pictorițe mexicane, o artistă a cărei viață a fost cât se poate de controversată. Pe parcursul vieții Frida a fost soție, amantă,atee, bisexuală, comunistă, bolnavă,muză, bucătăreasă,nepoată a morții și mai târziu a devenit un simbol al Mexicului. Personalități ale epocii precum Picasso,Salvador Dali, Ernest Hemingway,Henry Miller,Troțki și Georgia O’Keeffe au fost inspirați de spiritul liber și mâncărurile delicioase ale Fridei. I-am acordat cinci stele pe Goodreads și o să revin cu o recenzie.

IMG_2146

Mara Dyer. Inceputul de Michelle Hodkin (Trei,2016). Acum doi ani am obținut cartea în format PDF dar după cincizeci de pagini am renunțat la lectură, cu speranța că va fi lansată și la noi și voi putea să o adaug în bibliotecă. Iată că s-a întâmplat, mulțumită editurii Trei. A fost o lectură distractivă,deși mi s-a părut mai înfricoșătoare la prima citire. În orice caz, o recomand amatorilor de supranatural.

IMG_2164

Fata Din Tren de Paula Hawkins (Trei,2015): Am citit cartea aceasta pentru că toată lumea o citește (inclusiv președintele Obama) și eram curios încă de când am văzut afișul filmului la cinematograf. Este bine scrisă și povestea te captivează, dar nu mi se pare nicidecum «o revelație» sau «următorul fenomen literar». Sunt ecouri din „Fata disparută” de Gillian Flynn (pe care am adorat-o) și dacă vă intrigă thrillerele psihologice o să aveți o surpriză plăcută. În concluzie a fost o lectură bună, dar nu excepțională, așa cum a fost recomandată de criticii New York Times.

IMG_2154

Fata cu toate darurile de M.R. Carey (Nemira,2016): Spre deosebire de „Fata din tren”, romanul lui M.R.Carey își merită pe deplin prestigiul. Încă nu am realizat un clasament al lecturilor de anul acesta, dar când o voi face, puteți fi siguri că veți regăsi romanul acesta în primele trei poziții. Îl recomand cu toată căldura și vă promit că mesajul autorului va rămâne în memoria voastră mult timp de acum încolo. Ce m-a convins să citesc povestea a fost următoarea recomandare: „Daca cititi un singur roman anul acesta, sa fie Fata cu toate darurile, e fantastic!“ – Martina Cole. 

IMG_2148

Stephen King – ” It „,”Jocul lui Gerald„,”Carrie„: Mi-am cumpărat și trei romane scrise de „maestrul horror-ului” și sunt nerăbdător să le citesc. It este cea mai bună lucrare a autorului, dar are aproximativ 1400 de pagini și nu mă văd citind-o prea curând. În schimb, până la șfârșitul vacanței am în plan să citesc Carrie.

IMG_2150

IMG_2152

14030746_1031515826945171_1073390336_n

Sticletele de Donna Tartt (Litera,2015) este o carte pe care mi-o doream de foarte mult timp dar, la fel ca It, are peste 1100 de pagini și este puțin probabil să o citesc anul acesta.

IMG_2141

Cinder de Marissa Meyer (Puffin,2012): Asta citesc în momentul de față. Am parcurs jumătate din poveste și pot spune că so far so good. Este o lectură captivantă, plină de umor și suspans. Mi se pare că are ceva în plus față de alte romane de ficțiune dar nu mă pronunț până nu o termin.

IMG_2157

Marele Gatsby de F. Scott Fitzgerald (Polirom,2013): Mă bucur că am găsit ediția tie-in (mi s-a spun că nu se mai publică, dar cred că mai sunt câteva exemplare pe Okian). Romanul este unul clasic, de care sunt sigur că ați auzit cu toții. Va fi interesant să îl citesc în sfârșit după ce am găsit atâtea citate și analize ale poveștii în alte cărți pentru adolescenți.

IMG_2162

De veghe in lanul de secara de J.D. Salinger (Polirom,2011): Un alt roman clasic despre maturizare, perfect pentru o zi toridă de vară. Am așteptări mari de la autor și sper să nu fiu dezamăgit.

IMG_2143

The Diary of a Young Girl după Anne Frank: Faimosul jurnal al tinerei Anne Frank a fost publicat în sute de ediții și traduceri diferite și este una dintre primele 10 cărți ale lumii ca număr de exemplare vândute. Momentan nu sunt pregătit pentru o mini-depresie așadar o să-l mai păstrez puțin în bibliotecă.

IMG_2155

All the Bright Places de Jennifer Niven (Penguin Books,2015): Pentru că nu poți avea niciodată destule cărți despre depresie, corect? Știu că romanul a fost lansat și la noi în țară la editura Trei, dar l-am găsit redus în engleză, față de ediția noastră unde trebuia să plătesc prețul întreg. Nu m-am gândit când o să-l și citesc,probabil când o să am dispoziția necesară.

IMG_2165

Ultimul dar nu cel din urmă.. Pawnee: The Greatest Town in America de Leslie Knope (Ebury Press,2014). Nu vă puteți imagina cât de mult mi-am dorit această carte. Ca să vă faceți o impresie, citiți articolul acesta de anul trecut. Am comandat cartea de trei ori, după ce de două ori mi s-a spus că nu se mai tipărește. Așadar visele devin realitate, ai încredere în tine și tot pachetul. A fost o lectură incredibil de amuzantă și  fiecare poză în parte sporește plăcerea lecturii.

IMG_2138

În final,o poză de grup 🙂

IMG_2166